miercuri, 31 decembrie 2014

Bilanț la final de 2014

În 2010 am publicat 159 de postări.
În 2011 130.
În 2012 116.
În 2013 61.
În 2014 aceasta va fi a 44-a postare.

Nu mă simt bine că treptat abandonez blogul, mai ales că aș avea multe, multe de spus. Însă timpul nu e prietenul meu în ultimii doi ani de când taifunul David a venit în viața noastră. În plus, din octombrie 2013 până în octombrie 2014 am avut un an foarte greu, cu copiii bolnavi minim de două ori pe lună, chiar și vara. Cel mai rău îmi pare că îmi dau seama că sentimentele legate de ei doi și tot felul de întâmplări mărunte vor fi uitate. În rest, postările despre creșterea copiilor în general nu contează că vor fi scrise peste 5 ani, dar amintirile acestor 2 ani nu vor mai fi la îndemână nici pentru mine, nici pentru ei... Sper să remediez problema aceasta în 2015.

Eu nu m-am lăsat de tot de scris. Am scris mult mai des anul acesta pe blogul KiddyShop (aproape 140 de postări), de fapt pot spune că tot timpul în care nu m-am ocupat de copii l-am petrecut pentru firmă. (Săptămâna aceasta am văzut primul film din ultimii 3-5 ani - nu mai țin minte de când - pentru că mereu mi se părea că am altceva mai urgent și mai important de făcut. E atât de interesant cum ajungi, atunci când lucrezi la ceva ce te pasionează, să o faci și noaptea la 4, și de sărbători, și când ești bolnav, mereu cu entuziasm, chiar dacă pe gratis.) Tocmai am făcut acolo bilanțul pe 2014 și acolo chiar am cu ce mă lăuda. Îmi place la nebunie să lucrez pe site, pe blog, să găsesc idei inovatoare de promovare, să cresc împreună cu firma. Știu că suntem începătoare și se vede, dar sper că se vede și că tot ce facem acolo facem cu mult suflet și pasiune.

Aici pe blog
  • am început 2014 cu recuperări, povestind în ianuarie despre petrecerea lui Alex din octombrie și despre excursia din noiembrie din Budapesta.
  • din februarie până în iulie am tradus întreaga serie despre somnul normal al bebelușilor de pe site-ul Pychology Today. Aceasta e ultima, la care veți găsi la final link către toate. Îmi doream asta de mult timp pentru că încă nu mi-am pierdut speranța că poate măcar o mamă care e pe punctul să cadă în capcana unui consilier de somn sau a unei cărți gen Gina Ford să dea și peste aceste articole, să-și pună niște întrebări și să își asculte inima, cu garanția că știința îi susține alegerile.Visez să mai traduc și de pe Evolutionary Parenting, pentru că simt că aceste postări scrise de specialiști au mai mare impact decât o postare emoțională scrisă de mine.
  • De mult timp voiam să scriu despre metodele de marketing ale companiilor producătoare de lapte praf. Am reușit cu ocazia vizitei lui Newman, dar să citiți și linkurile pe care le tot dau în comentarii, pentru că am găsit multe articole scrise mai bine decât mine pe tema asta. Apropo, am făcut rost anul acesta de cartea lui Newman cu autograf și de una din cele două cărți ale lui Alfie Kohn, cu autograf. Biblioteca mea este mult îmbogățită. 
  • Cu multă pasiune am scris despre cum medicii neinformați sau dezinformați chinuie bebelușii bolnavi interzicându-le mamelor să-i alăpteze, scăzându-le șansele de însănătoșire. 
  • Apropo de cărți, așa arăta biblioteca mea în luna iunie, cu vreo două cărți împrumutate. 
  • În iulie am făcut recenzia unei cărți deosebite pentru copii.
  • La sfârșitul lunii iulie am participat la conferința Waldorf din Baia Mare și l-am ascultat cu sufletul la gură pe directorul liceului Waldorf din Cluj. S-a pus pe roate un mic sistem Waldorf în Baia Mare și sper să nu se miște prea târziu pentru Alex, i s-ar potrivi perfect. Am cunoscut oameni minunați, am început să mergem la ateliere Waldorf, e super. Sper mult să reușim să deschidem o școală până toamna următoare. 
  • În august am sărbătorit al cincilea an consecutiv Săptămâna Mondială a Alăptării.
  • În septembrie am scris o singură postare, cea despre Siegel și despre impactul pe care cartea sa dificilă l-a avut asupra mea. 
  • În octombrie am sărbătorit pentru al cincilea an consecutiv Săptămâna Internațională a Purtării Bebelușilor.
  • Alex a împlinit 5 ani...
  • ... moment potrivit să îi scriu în sfârșit povestea nașterii.
  • Și tot în octombrie am profitat că am descoperit poza primei folosiri a wrapului elastic ca să sărbătoresc 5 ani de babywearing.
  • În noiembrie David a împlinit 2 ani.
  • De Ziua Internațională a Prematurității m-am lăudat cu munca mea pe tema aceasta, de care sunt tare tare mândră, un document complet ce explică și demonstrează avantajele îngrijirii stil cangur pentru orice bebeluș, dar mai ales pentru bebelușii prematuri.
  • La final de noiembrie am scris o postare cu idei pentru calendarul de Advent. (Am o nouă pasiune pentru fonturi :D) Feedback-ul de pe Facebook de la prietenele mele care chiar au simț estetic m-a topit. Sigur nu meritam atâtea aprecieri, dar nu le pun la îndoială, le savurez :D. 

Google Analytics spune că cele mai citite postări anul acesta (de pe tot blogul) sunt:
  1. Despre hipotiroidism, tiroidită autoimună Hashimoto, sarcină și alăptare
  2. Despre marsupii și alte port-bebe-uri
  3. Lista de cumpărături pentru bebe și pentru naștere - prima parte - medicale
  4. Lista de cumpărături pentru bebe și pentru naștere - partea a 2-a - igiena și baia
  5. Lista de cumpărături pentru bebe și pentru naștere - partea a 3-a - alăptarea
  6. De ce nu recomand Clinica Medicală 3 din Cluj-Napoca
  7. Ecografiile în sarcină sunt nocive
  8. Drumul spre Grecia - recomandări pentru alegerea traseului
  9. Cum a apărut Alex pe lume - partea a 2-a: pregătirea terenului (ii)
  10. Help - toxoplasmoza în sarcină
Eu mă bucur mult că ajungeți aici, dragi cititori,
- când probabil medicul endocrinolog vă spune că nu puteți avea copii,
- când medicul ginecolog vă spune să faceți avort din cauza toxoplasmozei (din păcate primesc multe mesaje de la mame ce au ajuns prea târziu pe blogul meu și au ascultat cu toată încrederea în aceste persoane care numai doctori nu se pot numi...),
- când credeți că înainte de venirea copilului trebuie să vă înarmați cu unguent cu antibiotic pentru buric sau cu cutii de formula.

Mă bucur dacă am ajutat chiar și doar o persoană, deși deja știu că am ajutat mai multe. Primesc des mesaje de mulțumire pentru faptul că datorită informațiilor ce le-am oferit mamele au ales să alăpteze sau să nască natural. Însă cel mai frumos moment legat de acest blog a fost când am primit un mail în care mi s-a spus că datorită informațiilor pe care le-am oferit, o femeie declarată infertilă de către medici a reușit să rămână însărcinată! Am plutit câteva zile după ce am citit acel mesaj! A fost ceva divin să simt că am avut un mic aport la venirea pe lume a unei noi ființe!


Tot de la Google Analytics vă pot face un top al cuvintelor cheie prin care au ajuns aici cititorii din motorul de căutare Google din 1 ianuarie 2014 până în 29 decembrie 2014. Nu le voi scrie pe cele implicite gen „alex creste”.

1. ergo baby România
2. toxoplasmoză
3. bagaj maternitate
4. greva suptului (deși nu am scris pe tema aceasta o postare specifică, așa cum plănuiesc demult)
5. vindecarea epiziotomiei
6. garmastan
7. medicală 3 Cluj
8. Alfie Kohn
9. listă spital
10. cremă mameloane.

În fiecare an făceam postări separate, lungi, depre copii. Îi voi descrie pe scurt. Alex e minunat, emană iubire prin toți porii, simte până în adâncul sufletului și bucuriile, și supărările, iubește necondiționat tot ce îl înconjoară și se exprimă cu entuziasm. Are niște suferințe pe care sper să i le rezolv la începutul anului viitor. Este foarte inteligent pe partea literară, adică deși nu are talent la desen sau imaginație sau dorință de a construi ceva, sau competențe sportive, vorbește multe, creează povești și poezii (pe care tot uit să i le notez undeva) și mi se pare ireal să văd că mă pot înțelege cu el ca și cu un om mare cam de când avea 2 ani și o lună, de când vorbește ca un adult literat, cu exprimări perfecte care mie îmi lipsesc.

Culmea, 2 ani și o luna este chiar vârsta actuală a lui David. Care David are în vocabular doar mama, tata, Cici (Alex), Papa (David), Buba (bunica), Bubu (bunicul), Tiutiu (unchiul), Uouo (mătușa), Tutu (mătușa și viitorul unchi de la Cluj), Buuuuu (buldozer), apa, țiți. În rest, multă mimă pe care doar eu i-o înțeleg. Și mulți, mulți nervi, cu care mă contaminează. Pentru că atunci când de 2 ani lipsiți de somn nu ai nici măcar o oră pe săptămână pentru tine, e posibil să devii irascibilă. La Alex nu simțisem așa oboseala pentru că el avea un somn normal, chiar dacă atunci credeam că nu e ca la carte... La David cam un an și jumătate am dormit în medie 4 ore pe noapte, sparte în bucățele mici de plimbat copilul zeci de minute și ore, cu picioarele tremurând de oboseală, cu ochi care se închideau în mers. Dar acum e mai bine. E o mică minune, plin de energie, mai autonom decât cum era Alex la vârsta lui. Se joacă des singur (Alex mă punea să-i desenez sau să-i construiesc eu). Cu jucării de care Alex nu s-a atins vreodata, din cele ”băiețești”, gen Lego Duplo (Alex se juca cu personajele, nu a construit niciodată până în toamna aceasta, când l-a văzut pe David), mașinuțe, macarale cu magnet, camioane, buldozere, lopățele în nisip, etc. Cu buldozerele are așa o pasiune încât toată primăvara, vara și toamna noi ni le-am petrecut pe un șantier aproape de casă. De dimineața până seara. Loc în care Alex se plictisea, așa că prefera să stea acasă singur dacă mama mea era ocupată. David deocamdată face niște crize de nervi ieșite din comun atunci când încerci să-i explici ceva (e cel mai încăpățanat și mai egoist om din câți știu până acum :D), așa că anul acesta Alex a cam avut de pierdut... Și jucăriile lui David toate sunt buldozere și camioane și degeaba încerc să-i duc unele mici în concedii, că apoi am parte de nervi, mulți mulți nervi scorpionici datorită faptului că nu am fost un bun supus al Măriei Sale. Să mai spun că e musai să facă totul EL, chiar dacă nu poate, chiar dacă distruge tot din jur încercând, chiar dacă se lovește și se rănește? Dar când catadicsește să ne acorde onoarea să-l iubim... suntem în al nouălea cer. Pentru că ne permite rar și pentru că e extrem de pupăcibil. Alex ne lăsa și ne-ar lăsa toată ziua să-l drăgostim, de am putea.

O noutate la David din această toamnă-iarnă este reticența la schimbare și angoasa față de bărbați. Dintr-o dată nu am mai avut voie să îmi schimb tricoul cu care stăteam în casă. A urlat inconsolabil cât a fost la spălat și eu mi-am petrecut două zile căutând unul identic pe ebay pentru că deja era rupt tot de la cum îl țin în brațe și cum mi se lasă pe el în jos. La fel cu sistemele de purtare cu care îl adorm sau îl plimb, nu mai am voie să le schimb. Nu vrea să sugă dacă sunt îmbrăcată de oraș oricum, de multă vreme, ba chiar plânge dacă mă vede îmbrăcată altfel decât cu hainele de casă. Mai nou plânge la orice străini, dar mai ales când vede bărbați. Ba chiar plânge când vede bărbați cunoscuți.

După ultima răceală de la începutul lunii a ajuns, nu știu din ce cauză, să adoarmă ”seara” la 2-3-4 noaptea, lucru care mă deranjează din cauza lui Alex, că dimineața puiul cel mare se topește de dorul nostru cât timp noi recuperăm somnul. Orice am încercat nu a funcționat: să amân ”somnul de zi” până pe la 8-9-10 seara ca să-l unească cu cel de noapte - nu, se trezește de tot de tot la ora 12; să fac ceva ca să-l adorm de zi foarte devreme - nu, tot la 3 noaptea adoarme apoi; să scot somnul de zi - nu, tot la 2 noaptea adoarme...  Și Alex a avut pe la 2 ani o astfel de perioadă, deci nu mă îngrijorez pentru David, ci nu îmi convine situația de acum pentru Alex... Iar eu culcată la 5 noaptea nu pot să mă trezesc la 7-8 dimineața pentru Alex nici să vreau, pentru că David suge foarte des în somn și urlă dacă nu sunt aproape.

Au mai fost anul acesta niște evenimente importante pe care nu le-am scris aici...

În 2 mai mi-am pierdut ultima bunică. Cea din partea mamei, la care mi-am petrecut toate vacanțele copilăriei. Care își petrecea la noi toate iernile. Cu care îmi sărbătoream împreună toate aniversările, pentru că eram născute în aceeași zi, la 60 de ani diferență. Care îmi lipsește enorm. Și trăiesc așa niște sentimente contradictorii legate de plecarea ei, pe de o parte nu-mi vine să cred că nu mai e, pe de altă parte am impresia că s-a dus de mult timp, dar apoi îmi amintesc cum îi făcea David cu mâna când coboram de la etajul ei, deci n-are cum să fi trecut mult timp. Și cât de bine se distra de mine și de David când piticul mă punea pe jos să sugă în tot felul de poziții. Și cât de mult ne iubea... Și cât de dragi îi erau Alex și David!

În 3 mai am descoperit că David are de o zi o căpușă la gât. A urmat stresul spitalului (chiar cel în care cu o zi înainte murise bunica mea) și al informării despre Lyme.

Tot în luna mai s-a căsătorit fratele meu, dar din păcate doliul ne-a împiedicat pe mulți să ne distrăm așa cum era planificat. Însă eu am avut parte de un gest minunat din partea unei persoane extraordinare și astfel am putut să mă îmbrac frumos în negru la nuntă (rochia inițială era turcoaz). Vreau mult să vă scriu despre asta pe larg.

În august am fost în Turcia la un hotel foarte frumos și acum mi-au făcut o impresie bună, deși în 2007 avusesem o experiență neplăcută. Am vrut anul acesta să nu chinuim copiii 2-3 zile pe drum cu mașina, de aceea am ales Turcia, pentru avion.  


Sper că nu am uitat nimic important. Vă mulțumesc pentru acest an și vă doresc un 2015 cu sănătate (e cea mai importantă, nu putem nega!), cu timp petrecut alături de copii, în natură. Eu îmi doresc să SIMT mai bine lumea din jur, să respir conștient într-o pădure aer curat, să mângâi pământul și iarba cu atenție, să pierd vremea ascultând păsările în loc să stau pe Facebook, să îmbrățișez persoanele dragi. Ceea ce vă doresc și vouă. La mulți ani!


joi, 25 decembrie 2014

Craciun fericit!

Dragi cititori, va doresc din suflet 

sa aveti zile frumoase, 
sa fiti sanatosi,
sa aveti copii daca va doriti,
daca aveti copii, sa fie sanatosi,
sa va petreceti aceste zile impreuna cu cei dragi voua,
in liniste
cu veselie
si iubire!

duminică, 14 decembrie 2014

Narcisismul nesatisfacut la varste mici

Mi-am gasit ciorna asta din noiembrie din perioada alegerilor. M-am gandit s-o postez totusi, poate i se pare cuiva interesant, desi "conflictul" s-a racit.


 
Ma pregateam sa share-uiesc pe Facebook un articol, dar asa mult s-a prelungit textul meu atasat linkului, incat probabil e mai bine sa il trec aici. Mai ales ca noile valuri politice de pe Facebook ar face ca articolul sa treaca neobservat.

Banuiesc ca nu prea sunteti la curent cu cazul reporterului radio canadian Jian Ghomeshi. Pe scurt, in ultima vreme au iesit la iveala abuzurile sale fizice si emotionale, de cele mai multe ori de natura sexuala, asupra mai multor femei, unele chiar personalitati publice canadiene. Saptamana trecută am citit un articol foarte bun pe tema asta, scris de una din victimele lui, Reva Seth, avocată și autoare pe site-ul Huffington Post. Ce trebuie sa retinem din el este umilirea ce o simt victimele unei agresiuni atunci cand se gandesc sa isi denunte agresorul. Si cat e de greu cand e doar cuvantul victimei impotriva cuvantului agresorului.

Revin la primul articol mentionat. Autorul (Dr. Gabor Mate) spune ca problema e mai mare, e in "cultura violului", si sunt sigura ca o vedeti peste tot, de exemplu in reclamele in care femeile sunt dominate fortat. Autorul foloseste des expresia "furie masculina narcisista". Traduc in continuare un fragment:

"De unde izvoraste aceasta furie masculina narcisista?

Un narcisist vede si experimenteaza lumea in primul rand prin prisma propriilor lui nevoi. Totul este despre el; alti oameni doar ii indeplinesc nevoile sau il frustreaza refuzandu-i-le, fara sa aiba, din punctul lui de vedere, individualitate, demnitate sau nevoi proprii. 


Exista o perioada a vietii, in frageda copilarie, cand toti suntem narcisisti. In aceasta faza timpurie a dezvoltarii credem implicit ca lumea se invarte in jurul nostru, si pe buna dreptate: trebuie doar sa simtim o nevoie, si lumea se misca sa ne-o indeplineasca. Oamenii care raman blocati in narcisism (fie ca e vorba de narcisism de zi cu zi, exprimat ca un egoism obisnuit, fie ca e vorba de formele extreme pe care le catalogam ca fiind patologice) sunt aceia care nu s-au dezvoltat niciodata complet in acea faza timpurie. Absolvim o faza de dezvoltare doar cand nevoile de la acel stadiu au fost pe deplin satisfacute. Si in societatea noastra copiilor nu li se prea indeplinesc nevoile. 


Dezvoltarea unui ego sanatos depinde de interactiuni emotionale abundente, armonioase , cu parinti prezenti emotionali si disponibili. Parintii stresati, deprimati sau nervosi, sau cei care au fost la randul lor traumatizati, pot fi incapabili sa le ofere copiilor lor acest gen de interactiune. In cultura noastra din ce in ce mai instrainata, mai izolata si mai ultra-stresata, multi copii cresc in niste conditii caracterizate de psihologul si cercetatorul Alan Schore ca fiind o "separatie apropiata": parintii sunt prezenti fizic, dar adeseori sunt absenti emotional. In acest context dezvoltarea umana sanatoasa este defectuoasa. Asa ca narcisismul se raspandeste in cultura noastra. 

Furia impotriva femeilor are radacini in ceea ce Dorothy Dinnerstein a numit "monopolul feminin al ingrijirii timpurii a copilului", situatia in care o femeie izolata este vazuta de copil ca fiind unica sursa de hrana, de alinare fizica si de sprijin emotional. Intr-o societate mobila si instabila economic, se ajunge ca o singura femeie sa devina lumea intreaga pentru copil. Cand copilului de gen masculin nu ii sunt indeplinite nevoile, dezvolta furie. Asa cum a zis genialul psiholog canadian Gordon Neufeld, "frustrarea este motorul agresiunii".


Furia impotriva mamei se generalizeaza mai tarziu in furie impotriva femeilor. In cazuri patologice, ostilitatea este exprimata chiar in momentele de intimitate, cum ar fi actul sexual, pentru ca in primele momente de intimitate vulnerabila rana narcisista a fost sustinuta. Furia este o amintire implicita a separarii apropiate intense. In plus, multi baieti sunt martori la ostilitatile tatilor extenuati de munca si instrainati emotional, si absorb aceste atitudini, invinovatindu-si inconstient mama pentru ca nu i-a protejat."



Deci ce putem invata de aici? Sa le indeplinim copiilor nevoile, altfel vor creste in cel mai bun caz egoisti, narcisisti, daca nu chiar abuzatori. Multi considera ca indeplinirea nevoilor produce copii razgaiati, egoisti, narcisisti. Insa nu e asa, doar un copil caruia i se indeplinesc nevoile poate invata ce inseamna empatia si altruismul.

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Legenda Sfantului Nicolae - 24 de povesti in asteptarea Craciunului - editura Curtea Veche

Am aceasta carte in Wishlist de cateva luni in multe librarii online. Mi se pare de vis sa ai o poveste speciala pentru fiecare zi din luna decembrie pana la Craciun. Ma si vedeam cuibarindu-ma cu Alex si citind povesti magice care sa ne ajute sa simtim apropierea sarbatorilor de iarna.

Cand in sfarsit am gasit cartea pe librarie.net, am comandat-o. Nu a ajuns pana in 1 decembrie, asa ca am pus-o in ghete de Mos Nicolae, cu gandul ca vom recupera in timp si povestile din primele 5 zile. Azi dimineata am luat-o din ghete si am fost atat de incantata ca exista in ea o legenda a Sfantului Nicolae! Mi se parea prea sec sa ii citesc o poveste de pe laptop, desi gasisem una draguta aici. Legenda originala, religioasa, a Sfantului Nicolae avea in plus fata de cea de pe itsybitsy si faptul ca tatal voia sa-si vanda marite fetele din cauza saraciei. Mi s-a parut ca asta l-ar putea speria pe copilul meu. Poate vom trece candva prin perioade de saracie, nu as vrea sa se teama ca urmeaza sa-l vindem. De aceea povestea de pe istybitsy mi se parea mai potrivita: Sfantul Nicolae ii rasplateste pe cei care fac bine, Sfantul Nicolae ii ajuta pe cei saraci.

Ei, dar acum aveam povestea mea pe hartie lucioasa intr-o carte frumoasa, nu? Mda... Niciodata nu m-am mai inecat asa la citit, m-am blocat pur si simplu. Nu i-am citit copilului meu fragmentul dur, dar finalul m-a enervat de-a dreptul!

Cartea este aceasta:


Povesti celebre istorisite de Anne Lanoe.
Legenda Sfantului Nicolae e dupa o poveste din folclorul din nord-estul Frantei.


Fragmentul care m-a blocat:



Ultimul aliniat, care m-a enervat:

 


De ce m-a enervat mai tare decat primul?
  • pentru ca povesti nepotrivite, sadice, care sperie copiii, mai exista, dar doar aici am vazut amenintarea micului cititor ca va fi si el macelarit daca nu e obedient. 
  • pentru ca cei trei copii nu facusera nimic "rau", au fost trimisi de mama lor sa munceasca pe camp, deci morala de la final nu se potriveste deloc cu firul epic al povestii.
  • pentru ca dintr-un macelar cu care poate s-ar fi asteptat sa nu se intalneasca vreodata (daca povestea s-ar fi terminat fara acest ultim aliniat), acesta a ajuns sa fie Mos Nicolae cel rau, care te omoara daca nu esti cuminte. Asta cand Sfantul Nicolae era protectorul copiilor, al saracilor si al celor nedreptatiti. Nu, Sfantul Nicolae nu e protectorul copiilor "cuminti", e protectorul tuturor copiilor.
  • pentru ca oricum obedienta asta impusa copiilor pentru cadouri (respectiv in cazul nostru, pentru favoarea de a nu fi omorat) ma deranjeaza. Din motive de Alfie, desigur.

Ce putem face ca astfel de povesti sa nu mai ajunga la copii? Cei de la editura stiu ce au tiparit? Exista un CNA al cartilor? Macar sa fie trecuta pe carte o avertizare de continut violent, nerecomandat copiilor.



vineri, 28 noiembrie 2014

Idei de activități pentru calendarul de Advent

Postarea are diacritice și sună mai impersonal pentru că o scrisesem pentru blogul KiddyShop, însă după ce am terminat-o acolo mi s-a părut prea personală pentru un blog de firmă, așa că am mutat-o aici :D.



Mereu mi-au plăcut calendarele de Advent dar niciodată nu m-am mobilizat la timp să îmi personalizez unul. Anul acesta o prietenă m-a întrebat ce se face cu acest gen de calendar, așa că m-am gândit să împărtășesc cu voi, poate împreună ne organizăm cât de cât. Anul viitor sigur voi fi mai organizată!

Așadar un calendar de Advent este o formă de a marca trecerea zilelor din 1 decembrie până în 24, în Ajunul Crăciunului. Copiii nu au simțul săptămânilor și al zilelor la fel ca noi, așa că aceste calendare îi ajută să vadă cât mai este până la Crăciun. În plus, dacă gândim bine activitățile lunii decembrie, îi ajutăm și să simtă ceea ce noi numim Spiritul Crăciunului, sentimentul de generozitate, dorința de a fi alături de cei dragi. Mulți pun în fiecare ”lăcaș” al zilei ceva mic dulce, sau o jucărie mică. Însă pe mine m-au atras mereu ideile de activități.

Deci luam lucrurile pe rând.

Aveți calendar de Advent (cumpărat sau confecționat)? Noi avem de la Lidl, poate îl mai prindeți. Dacă da, săriți peste punctul următor.


1. Cum confecționez un calendar?

Dacă nu v-ați cumpărat încă unul, puteți să vi-l faceți singuri. Găsiți aici câteva idei frumoase. Sau, normal, pe Pinterest găsiți atâtea idei superbe încât nu veți ști pe care să-l alegeți! De exemplu:


Dacă credeți că doriți doar foi cu cifre, pe care să le lipiți de o coală mare sau să le aveți pur și simplu ca niște cartonașe, vă pot oferi aceste 24 de cartonașe fără activități.

(Normal că pe blogul KiddyShop nu aș fi putut scrie fără să vă ofer materialele direct, ”cartonașele” cu date și activități. De știam că ajunge doar aici, între prieteni, pe alexcreste.blogspot.com, mă iertați că vă spun dar nu mă străduiam chiar atât de tare, mai ales pentru că vă cred în stare de idei mult mai frumoase, pe când pe celălalt blog nu îmi cunosc cititorii.)




Nu am îndrăznit să decid eu pentru voi în ce zile preferați anumite activități, de aceea am vrut să vă ofer idei de activități separat de date.



2. Activități pe domenii. 

Dacă doriți să le puneți pe cartonașele de mai sus, puteți face asta în Paint (două programe deschise, copy din cel cu imaginea mică în cel cu imaginea mare) sau după tipărire să le lipiți. Am făcut în așa fel încât pătrățelul cu activitățile să se potrivească bine pe cartonașe. Vedeți acest exemplu:


Dar le puteți folosi și separat, în calendarul vostru propriu de Advent. Să le puneți în buzunarele/cutiile/sertarele calendarului vostru. Le-am pus și pe Picasa, și aici, să le salvați cum vă e mai ușor, dacă le vreți. 



Idei fixe, în zile de sărbătoare


1 decembrie - aș vrea să facem ceva de ziua națională a României. Să confecționăm un steag, ori colorat cu creioane, ori pictat, ori făcut cu decupaje de hârtii colorate.  


5 decembrie - ne pregătim cizmulițele.


6 decembrie - vine Moș Nicolae



24 decembrie - Ajunul Crăciunului





Idei culinare

- poate vreți să gătiți împreună un fel de mâncare roșu și verde

- sau să gătiți un fel de mâncare specific de iarnă sau de Crăciun din alte culturi decât a noastră

- sau să faceți o căsuță din turtă dulce

- noi vom face și bomboane de ciocolată. Eu pun în forme de praline sau de silicon un amestec format din unt de cacao, puțin unt de cocos, miere și roșcove (uneori pun și praf raw de vanilie) și când se întărește e cea mai bună ciocolată pe care am mâncat-o vreodată. Anul acesta îmi voi pune și alune de pădure prin ea. E singura ciocolată pe care au mâncat-o vreodată cei mici, dar fiind cea mai bună din lume, nu au pierdut nimic :D. În plus e de Post, dacă vă interesează acest aspect. Cea din poză ar fi fost și raw și organic dacă aș fi folosit praf de carob raw, dar nu m-am îndurat să-l stric în prima tentativă, așa că am folosit praf ieftin de roșcove, care e făcut din păstăi prăjite. De aceea e așa închisă la culoare.



- lui Alex aș vrea să îi programez o întâlnire cu cele mai bune prietene ale lui la o cană fierbinte de ceai de fructe cu scorțișoară. Sper din suflet să fie copiii sănătoși ca să ne iasă toate aceste planuri :).




- Moș Nicolae de obicei ne aduce fructe. Multe fructe noi, pe care Alex le savurează curios (anul trecut am gustat toți pentru prima dată fructul-dragon!). Din fructe aș vrea să ne facem un suc ca să simțim că ne răsfățăm, servit frumos, în pahar mare, cu pai :)




- înainte de Crăciun probabil vom face niște biscuiți cu melasă și cuișoare, o aromă specifică sărbătorilor de iarnă.



- de-abia aștept să beau împreună cu Alex o ciocolată caldă cu scorțișoară:





Crafturi manuale

- de multă vreme vreau să le iau amprentele mâinilor în aluat cu sare pe care să îl coc la cuptor ca să se întărească. Cred că voi încerca să adaug și arome de sărbători, poate vor mirosi frumos cele puse pe brad. Din aluat cu sare vreau să facem ornamente de brad (tăiate cu forme de fursecuri), dar și amprentele mâinilor. În plus, dacă nu anul acesta, atunci sigur anul viitor, aș vrea să învețe să dăruiască lucruri făcute cu drag, așa că aș vrea să dăruim bunicilor astfel de ornamente.




- ne-am mai jucat și altă dată cu omuleți din amprente, însă acum nu vom avea coală albă de hârtie, ci colorată, ca să putem face oamenii albi și să le desenăm apoi tot felul de ”sentimente” sau acțiuni. Dacă avem putere și dispoziție mi-ar plăcea să transformăm foile în felicitări pentru bunici. Sau pentru alți oameni dragi. Însă presimt că aceste vise mi se vor îndeplini doar anul viitor.



- deci dacă vom avea timp, le vom oferi anul acesta bunicilor o bucurie. Pentru asta vom avea o zi rezervată în calendar pentru pregătirea cadourilor.




- și, normal, vom decora bradul într-una din zile. Noi avem de obicei un brad în ghiveci dar puteți orna orice brad, sau doar crengi, sau să vă creați un brad simbolic




- poate vreți să includeți ornarea casei pentru sărbători. 

- și fabricarea unei coronițe pentru ușă


- puteți să vă distrați cu fulgi confecționați din hârtie,

- să faceți un amestec de ceaiuri pline de aromă și vitamine (măceșe, cătină, coajă de portocală, cuișoare măcinate, scorțișoară, bucăți de mere uscate). Iar apoi ori să le savurați împreună, ori să le faceți cadou bunicilor sau prietenilor.

- sau o cremă homemade pusă în borcane mici, bune pentru cadouri (unt de cocos, unt de shea, unt de cacao, ulei de sâmburi de caise sau de sâmburi de prune pentru un miros demențial de marțipan, extract de vanilie sau ulei esențial de cuișoare sau alte uleiuri esențiale, extracte sau absoluturi, în funcție de ce arome vă doriți să aibă untul hrănitor).

- sau dacă vă simțiți în stare, faceți lumânări și dăruiți-le celor dragi. 

- și sigur aș vrea să încerc să fac brazi din șervețele textile pentru masă.



Răsfăț non-culinar

- o baie cu spumă (bio :D) multă, să imite zăpada, la lumina lumânărilor și cu muzică veselă de Crăciun... ar fi visul meu, dar în luna decembrie sper să le ofer copiilor această tratație.



- am făcut un cartonaș și pentru carte de citit, dar adevărul e că noi citim zilnic minim două cărți/povești pentru copii. Și de când a început Postul Crăciunului oricum am scos la suprafață toate cărțile de iarnă sau de Crăciun, să ne bucurăm cât putem de mult acum de ele. În plus am mai comandat o carte cu 24 de Povești de Crăciun, ceea ce înseamnă că vom citi câte o poveste din acestea în fiecare seară începând cu 1 decembrie, pe lângă restul cărților de Crăciun :D. Mai avem cartea Povești la gura sobei, unde ne așteaptă o poveste de citit la prima ninsoare și una pentru Ajunul Crăciunului. M-ar tenta niște cărți despre tradițiile de iarnă din alte culturi (despre serbarea solstițiului, despre Hannukah), să avem o viziune mai generală asupra acestor sărbători. 



- vrem să mai învățăm anul acesta un colind în plus față de cel pe care îl știe Alex de anul trecut.



- americanii au câtece de Crăciun foarte ritmate. Într-o seară vom face o petrecere. Copiilor le place mult să danseze, chiar și doar dacă își fredonează melodii.



- să ne uităm împreună la filme de desene animate de Crăciun, cum ar fi Expresul Polar. Poate găsim și o versiune pentru copii a Spărgătorului de nuci. Ar merge și niște popcorn făcut pe aragaz, dar noi ne vom abține din cauza lui David care e predispus la înecare cu astfel de mâncăruri.



Spiritul Crăciunului

- aș vrea să adunăm din casă obiecte în stare bună pe care să le dăruim unor oameni care au nevoie de ele. Aceasta ar fi o activitate de două zile, sper să reușim s-o facem.





- mergem la poștă să trimitem felicitări. La cât de greu ne organizăm când ieșim din casă, presimt că această activitate o vom sări anul acesta.



- să nu uităm nici adăposturile de animale. Ar fi o idee frumoasă să vizităm unul, cu mâncare sau jucării speciale pentru ele. 

- găsesc multe idei pentru bird-feeders. Însă sigur nu vom avea timp, dar le pot propune copiilor într-o zi să hrănim cât mai multe păsări. Dacă ne mai întâlnim cu vecinele noastre, veverițele, sigur le vom pregăti nuci. 




Afară

- la prima zăpadă, după ce ne jucăm cu fulgii, vom picta zăpada cu acuarelele. Sau cu recipiente cu spray umplute cu apă și colorant alimentar.



- când va fi zăpada suficient de mare, normal că vom face om de zăpadă și ne vom da cu săniuța





- aș vrea să ne plimbăm prin oraș seara ca să admirăm luminițele.



- să vizităm un târg de Crăciun. Unul artistic, tradițional, nu kitchos... În Baia Mare avem o opțiune faină la Bibliotecă.

- să culegem conuri de brad, vâsc și alte minunății pentru crafturi de făcut în această iarnă.

- în anii următori poate vom învăța împreună să patinăm. Patinoarele artificiale îmi dau un sentiment de ”film de iarnă din New York” și mi-ar plăcea să văd dacă mi se spulberă visul :D. 

- în seara de Ajun, dacă vom fi ca anul trecut la țară, vom merge iar la colindat și vom primi colăcei :). Da, încă se mai întâmplă, cel puțin în județul Sălaj unde avem noi ”țara” :). 

- și mi-ar plăcea mult să ajungem în afara orașului dacă va ninge, să admirăm peisaje din natură, brazi înzăpeziți, sănii trase de cai (locuim în Maramureș :D). Parcă și poeziile de iarnă le-aș citi altfel :). 


Foarte, foarte multe idei de activități veți găsi pe Pinterest. Acum am văzut ce drăguță e căsuța din carton, modelul este gratuit, trebuie doar să-l imprimați undeva pe carton. Deci să nu intrați dacă nu doriți să faceți anul acesta, pentru că ideile vă vor fura ochii :).

Vă dorim un Decembrie plin de veselie și iubire!
Eu sper că vom reuși cu ”spiritul Crăciunului” insuflat de aceste activități, fie că le trecem într-un calendar sau le facem în mod natural, să alungăm ”blestemul lunii decembrie”. Am mai povestit eu pe aici că din 2008 încoace în fiecare an în luna decembrie ni se întâmplă ceva grav în familia extinsă. 

 


luni, 17 noiembrie 2014

De Ziua Internațională a Prematurității

Azi e Ziua Internațională a Prematurității! Anul trecut în noiembrie eram fericită că am participat activ la prima implementare a Îngrijirii Stil Cangur în România! Nu mă las mai prejos nici anul acesta, încet încet schimb sistemul!

Îngrijirea Stil Cangur este marea mea pasiune, de când am aflat cât de miraculoasă e atingerea maternă, cum ea poate salva vieți mai multe decât o fac incubatoarele, cu 51% mai multe! Dacă vreți să citiți cele mai importante studii pe această temă, care documentează aceste minuni infăptuite doar de pieptul mamei, vă invităm să citiți acest document cu aproape 70 de referințe bibliografice.

Pe pagina de Facebook a KiddyShop-ului organizăm în săptămâna aceasta 3 concursuri. Nu pun linkuri din magazin, deci sa n-o considerați reclamă agasantă:
  • dăruim un wrap elastic Boba unei mămici de bebeluș prematur
  • donăm un wrap țesut Little Frog unui grup de babywearing care deține o bibliotecă de sisteme de purtare și care oferă părinților sfaturi și chiar port-bebe-uri pentru probă. Sper ca mamele ce dețin aceste biblioteci să se implice activ în informarea și sprijinirea părinților de bebeluși prematuri, pentru că pentru aceștia purtarea bebelușului nu e o lozincă doar utilă, ci chiar salvează vieți!
  • donăm un maieu pentru îngrijirea stil cangur unei maternități dispuse să-l folosească! Știți prea bine că șansele s-o găsesc sunt rare... Maieul e foarte apreciat în toată Europa în spitale, la terapiile intensive neonatale, pentru că e mărime unică, e din bumbac organic, se îmbracă ușor pe mamă și permite medicilor accesul la bebeluș pentru controale și proceduri medicale.
 
Chiar dacă nu participați, dați un share postării: http://kiddyshopblog.blogspot.ro/2014/11/ziua-prematuritatii-3-concursuri-si.html. Nu pentru noi, noi oricum vom da aceste produse. Ci pentru a ajunge și în țara noastră părinții de prematuri să fie lăsați de medici să își îngrijească bebelușii așa cum e cel mai bine pentru ei! Pentru ca medicilor să le ajungă aceste informații pe la urechi în newsfeed-urile lor personale de pe Facebook și să fie tentați să cerceteze. După ce ar începe să caute informații pe temă, ar fi convinși repede că îngrijirea stil cangur este îngrijirea optimă pentru bebeluși. Și noi toți am avea de câștigat! Tu, sora ta, cumnata ta, verișoara ta, prietena ta, fiica ta, nora ta și copiii voștri. 


În săptămânile ce au trecut am mai lucrat la ceva, un proiect personal, nelegat de firmă, dar în strânsă legătură cu prematuritatea. O prietenă pe care am cunoscut-o chiar aici, pe blog, de când comenta aici în 2012, luptă de aproape 2 ani (de când a născut prematur) să unească părinții de bebeluși prematuri pentru a ajuta și pentru a informa noii părinți de bebeluși prematuri. A creat un grup pe Facebook (https://www.facebook.com/groups/mamicideprematuri/) și o pagină web (www.despreprematuri.ro) pe care o populează ea personal, încet încet, în puținul timp liber ce îl are. Anul acesta a mobilizat mamele de copii prematuri din multe orașe din țară să viziteze azi secțiile de terapie intensivă neonatală din orașele lor, să ducă flyere informative, scutece, șervețele, orice ar putea ajuta o mamă aflată într-un moment atât de dificil. 

Eu am ajutat-o să creeze un flyer despre îngrijirea stil cangur și unul despre alăptare. Vi le pun aici în format jpeg. Dacă vreodată veți dori să le imprimați și să le duceți într-o secție de neonatologie, mamelor și personalului medical, ați face un mare bine tuturor viitoarelor mame de bebeluși prematuri. Pentru că pe lângă îngrijorarea pe care o suportă părinții bebelușilor prematuri, ei mai trebuie să sufere inutil și din cauză că medicii nu sunt informați și le interzic accesul la copii, când tocmai atingerea mamei ar crește șansele ca bebelușul să supraviețuiască și să se dezvolte optim! Deci dacă aveți posibilități, imprimați-le, vă rog, și duceți-le în spitalele apropiate de voi. Nu sunt materiale promoționale, ci informații utile pentru părinți și cadre medicale. Vă mulțumesc!


Broșură Kangaroo Care exterior
(click pe poză, apoi click dreapta și Save As...)




Broșură Kangaroo Care interior
(click pe poză, apoi click dreapta și Save As...)



Flyer alăptare față
(click pe poză, apoi click dreapta și Save As...)




Flyer alăptare verso
(click pe poză, apoi click dreapta și Save As...)





luni, 10 noiembrie 2014

2 ani

2 ani plini de cea mai mare iubire, fericire si oboseala.

- In primele secunde de viata nu a plans, si-a deschis ochii sa ne priveasca.


- La prima aniversare facea de cateva zile primii pasi.
 

- Acum e pasionat de buldozere, excavatoare, macarale si camioane. Si de jucarie, si reale. Asa ca a primit de ziua lui doar buldozere mici si mari, chiar si pe tort. 


Voi reveni, sper, cu mai multe detalii, insa nu am vrut sa treaca miezul noptii fara sa scriu. Si ei inca sunt amandoi treji :D.

 

sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Va recomand doua bloguri

Eu nu reusesc sa scriu aici cat mi-as dori. Am un timp limitat la calculator, in care de-abia apuc sa lucrez la KiddyShop.

Insa altii au timp si ma bucur mult sa profit si eu de cunostintele lor. Ambele bloguri pe care vi le recomand sunt foarte bine documentate, cu studii stiintifice pentru orice afirmatie. Unul e in engleza (si la un moment dat va voi bombarda din nou cu articole traduse, ca in primavara), iar celalalt e in romana, si literatura virtuala din Romania ducea lipsa de un blog atat de bun.




si


In brate la mami


vineri, 31 octombrie 2014

Un articol despre schimbarea fizica de dupa nastere

Si nu ma refer la silueta, ci la perceptia pe care o avem fata de capacitatile noastre fizice.

Am citit ieri un articol interesant despre cat de puternice devenim si cum corpul nostru nu ne mai serveste acum doar noua. Chiar daca nu am mai scris demult aici articole asa scurte :))))), am simtit nevoia sa vi-l dau aici pentru ca:

- da, tae-bo cu billy blanks e fix pix pe langa ce face o mama
- da, am fost socata cand am simtit asta, nu ma asteptam
- nu ma asteptam pentru ca toate mamele din jurul meu pareau la fel ca inainte, nu pareau extenuate
- deci ma regasesc in ce zice autoarea, ca nimeni nu ne spune lucrurile acestea, si ajungi sa te intrebi daca esti tu prea slaba (de puteri) ca sa fii mama
- la inceputul cartii Sperantei Farca (Ce traieste copilul...) exista explicatii psihologice care te ajuta sa accepti mai usor situatia, sa nu intri intr-o depresie datorita schimbarii
- m-am regasit si in exclamatia ei de la nastere (“I can’t believe I did it. I can’t believe I did it”), deci poate e ceva mai intalnit.


luni, 27 octombrie 2014

5 ani de Babywearing

Cautand poze pentru postarea despre nasterea lui Alex, am gasit poza cu prima purtare a lui Alex in wrap:


E din 27 octombrie 2009, asa ca azi sarbatoresc 5 ani de cand port zilnic un copil si in sisteme de purtare, nu doar in brate. Chiar in 10 noiembrie 2012 am facut pauza pentru ca eram ocupata sa nasc a doua oara :D, insa in 11 noiembrie l-am scos din spital pe David cel mic intr-un wrap elastic :).


Ma emotioneaza mult poza aceasta. 

Pe de o parte deja eram impreuna, nu ne mai separa nimeni

Pe de alta parte, deja eram disperata de refluxul lui, ingrijorata pentru el ca vomita atat si stresata ca nu e ca alti copii din jurul meu, sa stea in patut si in carucior. 
  • Inca nu il purtam cu sufletul deschis. 
  • Inca nu il savuram asa cum era. 
  • Inca il comparam. 
  • Inca nu ma bucuram de fiinta lui pe pieptul meu. 
  • Inca nu vedeam cat mi-e de usor cu el la piept. 
  • Inca vedeam "greul" prorocit de cei din jur. 
  • Inca nu imi dadeam seama ca si la plimbare mi-e mai usor cu 3-4-5-10 kilograme la piept, decat cu caruciorul dupa mine. 
  • Inca nu vedeam cat de multe pot face cu el in wrap, alegeam sa ma plang ca mor de sete cu el dormind pe mine pe fotoliu, fara wrap. 
  • Inca ma plangeam mult. 
  • Inca incercam zilnic sa-l conving sa stea in patut sau in carucior, chiar daca pur si simplu suferea daca il inclinam de la verticala. 
  • Inca credeam ca o sa vrea in brate pana cand n-o sa mai pot, si atunci (dupa logica fara sens a romanilor si a mea deopotriva) trebuie sa il dezvat eu, fortat, din timp, de teama. 
  • Inca nu vazusem ce repede trece timpul. 

Ce schimbata am fost la nasterea lui David! Pe David nu am incercat sa-l pun jos, l-am absorbit cu toate simturile, m-am umplut de fericirea de a avea o fiinta din propriul meu corp pe pieptul meu, m-am speriat cat de repede creste si ca nu va mai dori sa-mi stea la piept. Nu cred ca voi avea alti copii, asa ca imi vine sa plang cand ma gandesc cat de putin timp voi mai purta un copil in brate. De ce nu l-am tratat si pe Alex ca pe copil unic ce era? Eram considerata cu probleme de fertilitate, el a fost un miracol. De ce nu l-am tratat ca atare? Si de ce nu l-am tratat ca pe primul si posibil ultimul meu copil? De ce nu vedeam ca voi avea doar asa putin timp din viata mea in care sa-l pot tine la piept? Ma bucur totusi ca Alex a avut puterea sa ma invete sa-l accept asa cum e, si am apucat sa ma bucur si impreuna cu el de babywearing, nu doar cu David. 

Poate acum, citind aceasta postare, veti intelege de ce am o profunda admiratie pentru proaspetele mame la primul copil care isi doresc sa-si tina copiii in brate, care nu ii lasa jos daca ei plang, si care nu isi pun intrebari de ce copiiii lor nu sunt "cum scriu expertii". Ma umplu de fericire cand intalnesc mame care au instinct si care si-l asculta. Umanitatea mai are o sansa datorita lor!


Al treilea motiv pentru care poza aceasta ma emotioneaza este faptul ca marcheaza inceputul relatiei mele cu babywearingul.

Este inceputul unei relatii de pasiune, de drag, de recunostinta. Fata de mamele de la care am aflat despre aceste sisteme salvatoare, fata de persoanele care le creeaza, fata de comunitatile ce faciliteaza folosirea lor. 

Si aici pe blog postarile despre purtarea bebelusului sunt cele mai citite si ma bucura mult lucrul asta. Pentru ca sper ca pentru mamele din ziua de azi sa fie mai accesibile informatiile despre beneficiile purtarii bebelusului si despre sistemele ergonomice pentru purtarea bebelusilor. Chiar daca mi-e ciuda ca nu am fost pasionata de babywearing dinaintea nasterii lui Alex, tot ma simt norocoasa ca am dat cat de cat peste informatii bune la momentul potrivit. Sper deci ca si alte mame sa gaseasca la timp informatii despre cat e de benefic babywearingul pentru copil si pentru mama, si asa sa le fie mai usor sa nu asculte "gura lumii".


Postarile despre Babywearing de pe blog le gasiti la tabul de Parenting din bara de sus:

Despre carrierii nostri
Despre placerea de a-l tine pe bebe la piept
Cand Ergo nu ne-a mai multumit si am avut nevoie de un nou SSC
Despre marsupii si alte port-bebe-uri - sanatoase si nesanatoase
Despre purtatul toddler-ului in fata

Duminica trecuta la Cota 1000

Lista de cumparaturi pentru bebe si pentru nastere - 6 - Gadgeturi, carucioare, marsupii
La final de IBW
Purtarea nou-nascutului (port-bebe-uri, accesorii de iarna, alaptare)
Purtarea bebelusului: 2-6 luni
Povestea purtării lui Alex

Budapesta - octombrie 2013
Oradea – noiembrie 2013

Somnul normal al bebelusului: 5. Mai multe despre modul normal de adormire
Pimp my Boba 


Dar relatia mea cu babywearingul, inceputa acum 5 ani, a dus si intr-o alta directie: inspre implinirea profesionala. Inspre descoperirea muncii care ma face fericita, pe care o execut cu drag chiar si la 2 noaptea, si pentru care ma trezesc entuziasmata in fiecare dimineata. Daca nu exista acest Sleepy Wrap in 2009, nu ar fi existat KiddyShop. Am cumparat cu dificultate acest wrap din Statele Unite in timpul sarcinii cu Alex. Cand am avut mintea destul de deschisa incat sa vad cat de mult m-a ajutat acest wrap, avand in vedere faptul ca Alex putea sta doar la verticala mereu, i-am propus prietenei mele sa-l aducem noi in Romania. Impreuna cu ea deschisesem o firma in 2008 in ideea unui magazin online bio, si care nu mai apucase sa functioneze din cauza ca noi doua, ambele infertile cu acte, am ramas insarcinate in 2009 :D. In linkul din propozitia anterioara chiar apare si un screenshot cu primele produse din magazinul KiddyShop, in primavara 2011: Sleepy Wrap si Boba Carrier.

Dar nu doar magazinul s-a nascut din aceasta pasiune, ci si blogul unde am scris atatea articole de babywearing, unele originale, unele traduse, culminand cu o lucrare complexa despre ingrijirea stil cangur scrisa la inceputul acestui an, lucrare cu care as sta cu fruntea sus in fata oricarui medic neonatolog, pentru ca am la bibliografie doar titluri importante din literatura de specialitate. Ingrijirea stil cangur ma pasioneaza mai mult decat orice de cativa ani deja. Mi se pare miracolul suprem, la care putem fi martori zi de zi, miracolul salvarii vietilor copiilor. Si ma bucur mult ca e un miracol sustinut stiintific. Si ca, probabil, in timp, va deschide si Romania ochii la recomandarile internationale care spun ca ingrijirea stil cangur reduce cu 51% mortalitatea infantila, comparativ cu folosirea incubatoarelor...

Si deci, acum cand aniversez 5 ani de cand imi port copiii, pot sa sarbatoresc si mandria mea numarul 1, faptul ca eu am determinat primul caz de ingrijire stil cangur din Romania. Si ca de atunci am continuat sa contactez si alte maternitati pentru informare. Nu multe au raspuns, insa nu ne dam batuti. Pe de o parte eu, pe de alta parte parintii, trebuie toti sa cerem cadrelor medicale sa implementeze aceasta "cura" miraculoasa. Poate daca luptam suficient, cand vor fi copiii nostri mari nici nu se va pune problema sa nu beneficieze toti bebelusii de ingrijire stil cangur, ca ingrijire optima pentru toti nou-nascutii. Daca nu luptam, daca nu cerem, comoditatea va fi prea mare pentru ca medicii sa se informeze. Medici dedicati exista, dar sunt prea putini ca sa razbata. 

Cuvintele mele pasionale pe tema purtarii bebelusilor, de pe blogul KiddyShop, le puteti citi aici:

Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor
Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor II 
Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor III
Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor IV
Cărucioare, Marsupii şi Stresul bebeluşilor V
Cărucioare, Marsupii şi Stresul Bebeluşilor VI
Exterogestaţia I  
Exterogestaţia II  
Exterogestaţia III  
Exterogestaţia IV  
Exterogestaţia V
Beneficiile purtatului bebeluşilor (babywearing-ului)
Purtatul bebeluşilor face copiii mai inteligenţi
Parenting primordial: dându-le bebeluşilor cel mai bun început în viaţă
Purtarea bebeluşului pe timpul verii
10 Motive pentru a vă purta bebeluşul
Ce înseamnă babywearing-ul: povestea noastră – de Dr. Sears
Dr. Sears: Beneficiile babywearing-ului
Îngrijirea stil Cangur
Beneficiile purtării bebeluşului – articol La Leche League International
Când doctorii au pierdut toate speranţele, dragostea unei mame şi atingerea ei vindecătoare l-au salvat pe bebeluşul ei prematur bolnav
Babywearing în timpul sarcinii
PDF despre Purtarea Bebeluşului
Purtarea bebeluşului pe timpul iernii
Parenting în Parlamentul European
Babywearing-ul e foarte util în concediu
Kangaroo Care (Îngrijirea stil cangur): 20 de motive pentru a folosi această tehnică cu prematurul dumneavoastră
Despre lucruri “esențiale”pentru copii, de care de fapt nu avem nevoie
Despre efectele nocive ale folosirii scoicilor de mașină pentru bebeluși (în afara mașinilor)
Îngrijirea stil cangur ușurează îngrijorarea părinților
Salvând viețile prematurilor cu KMC: Cum pot mamele să joace un rol activ
Poziția optimă pentru prematuri trebuie să ofere un simțământ de conținere
Îngrijirea stil cangur (Kangaroo Care): Îngrijire eficace și de impact pentru bebelușul dumneavoastră prematur
Kangaroo Mother Care: Magia atingerii mamei
Kangaroo Care – un ”rooming-in” mai special pentru prematuri
Purtatul bebelușilor și alăptarea
Cum îi ajută pe bebeluși poziția fetală?
Cum este adaptat corpul bebelușului pentru a fi purtat
Beneficiile purtatului bebeluşului în braţe versus purtatul în scoica de maşină
Folosirea unui sling pentru somnul de zi
Purtarea bebelușului
Boba Air testată în concediu – port-bebe-ul ideal pentru mare!
Nouă motive pentru a NU vă purta bebelușul cu fața în afară
17 noiembrie – Ziua Internațională a Prematurilor – o premieră națională KiddyShop
Am fost la cumpărături fără Boba - cele mai grele cumpărături din viața mea de mamă
Purtatul copiilor – de Dr. Jack Newman
Când vorbim în apropierea prematurilor îi ajutăm să își dezvolte vorbirea
Contactul piele pe piele după naștere - de Dr. Jack Newman
La vedere și ”pupăcibil”
Îngrijirea stil cangur - 1 - ce este?
Îngrijirea stil cangur - 2 - cum atingerea piele pe piele salvează vieți imitând mediul uterin
Îngrijirea stil cangur - 3 - Despre apnee, oxigen, respirație, ritm cardiac și temperatură
Îngrijirea stil cangur - 4 - Despre alăptare
Îngrijirea stil cangur - 5 - Despre luarea în greutate și sistemul imunitar al bebelușului
Îngrijirea stil cangur - 6 - despre microbiomul ideal
Îngrijirea stil cangur - 7 - Despre colici, somn și plânsul bebelușului
Fotografia săptămânii trecute la UNICEF: Kangaroo Care
Un studiu nou (iunie 2014) demonstrează că îngrijirea stil cangur îi ajută pe bebeluși să se dezvolte mai bine
Îngrijirea stil cangur - 8 - despre dezvoltarea cerebrală
Îngrijirea stil cangur - 9 - Exterogestația e importantă pentru toți bebelușii, nu numai pentru prematuri
Îngrijirea stil cangur - 10 - despre urgențe, gemeni și ora magică
Îngrijirea stil cangur - 11 - despre cezariană și beneficiile pe termen lung
Îngrijirea stil cangur - 12 - beneficiile pentru părinți
Alte idei pentru vacanțe
De unde vine eticheta #wearallthebabies?
Îngrijirea stil cangur - 13 - despre avantajele îngrijirii stil cangur cu tatăl și despre beneficiile generale ale babywearingului, aplicate prematurilor



Sa-mi urez ceva la aceasta aniversare :D. In acest weekend David nu a vrut sa doarma la pranz, desi era evident ca are nevoie de somn. Asa ca l-am scos in oras intr-un wrap tesut. A adormit repede si m-am plimbat asa prin oras, cu el la piept. M-am simtit in al noualea cer cu iubitul meu drag dormind la pieptul meu. 

 


Si m-am speriat gandindu-ma cat de aproape este finalul acestei relatii. Asa ca imi doresc la aniversare sa mai port copii. 
  • Fie ca e vorba de ai mei care sa mai vrea sa fie tinuti la pieptul meu,
  • fie ca devin matusa si cersesc nepoteii sa-i plimb la pieptul meu,
  • fie ca imi fac curaj peste cativa ani sa mai am un copil ♥,
  • fie ca am rabdare pana devin bunica si ma comport exemplar cu nurorile, si reusesc sa imi ascund disperarea de a le fura copiii sa-i port :))).

    Hai noroc, sanatate si la multi ani cu copii la piept!



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...