marți, 10 mai 2011

Spasmul hohotului de plans

Incep prin a spune ca acest al doilea canin ne chinuie in alt mod decat primul (sau ori fi tot durerile de la primul, cum iese?). La primul plangea toata noaptea. La asta mai dormim intre plansete, dar ziua e foarte "agatator" de mine, foarte mamos, si in casa si afara vrea numai in brate. El care inainte patrula in toata gradina, ieri numai in brate a vrut. La un moment dat nu am mai putut de durere de brate, asa ca l-am pus in ergo in spate si am stat asa prin curte, a fost foarte comod.

Aseara a fost foarte obosit, dar el numai aproape de ora 12 noaptea se culca in general, si daca doarme cateodata numai o jumatate de ora la amiaza, trezit de dimineata devreme. Oboseala il face mai irascibil, normal.

Ne pregateam de culcare si am vrut sa-i dau o camilia, ca sa dormim mai bine. Lui ii place mult sa roada fiolele alea de plastic de camilia, si de obicei i le dau dupa ce bea apa dinauntru. Acum, dupa ce rupsesem sigiliul, el mi-a smuls-o si si-a bagat-o in gura invers, nu cu partea pe unde curge camilia. Si i-am zis "hai Alex sa bei camilia, si apoi ti-o las sa te joci sa o rontai". Nu am insistat, nu a fost o harjoneala, sa zici ca trebuia sa cedez, am zis o singura data frumos. A inceput sa urle, si-a dat capul pe spate si am vazut ca nu mai respira. Era rosu tot. L-am luat in brate. Era inca dat pe spate, curbat concav si era teapan de tot asa. A fost o chestie de secunde, dar in care ii vorbeam, il mangaiam, incercam orice sa-si revina. Dintr-o data s-a lasat moale, carpa, pe mine. I-am zis lui Relu "hai la masina si mergem la spital" si in momentul ala Alex s-a trezit speriat, parca nu stia ce s-a intamplat, si a inceput sa planga, dar de data asta altfel. Parca plangea de speriat si de derutat. L-am calmat, l-a mai luat si Relu pe geam si i-a povestit una alta. Atunci m-a luat tremuratul, dupa ce i l-am dat.

Eu am observat in viata ca reactionez foarte bine in momente de panica. Doar dupa aceea se resimte organismul. Si chiar nu stiam cum va fi acum, de cand il am pe Alex, daca nu cumva ma voi impacienta. Dar am vazut ca nu, nu am strigat, nu m-am panicat, nu am plans. Gandeam foarte rapid si lucid. Doar dupa ce a trecut am inceput sa tremur si sa imi imaginez ce se putea intampla, si inca il mai am in fata ochilor, cum i-am vazut fata pe pieptul meu atunci cand a lesinat, cand a devenit leguma... :(

Cat l-a tinut Relu am cautat rapid ce putea fi si am gasit: smasmul hohotului de plans (sobbing spasm sau apnea of crying). In engleza nu am gasit cate informatii m-as fi asteptat. In romana nu prea mi-a placut ce am gasit.

Deci se pare ca nu e ceva de rau, e in regula, se intampla la 5% dintre copii intre 18 luni si 3 ani. De ce la varsta asta? Pentru ca inainte de 18 luni nu prea au mari pretentii. Si dupa 3 ani deja se pot exprima, pentru ca asta e problema, ei plang asa de rau de frustrare ca nu iti pot explica tie cat de mult isi doresc ei ceva. Pentru ca acest smasm apare atunci cand li se refuza ceva.

Nu are nici o implicatie pe viitor, nici psihologica, nici fizica. Orice EEG facut unui copil cu smasm nu arata absolut nici o modificare. E ok.

Lesinul nu trebuie sa dureze mai mult de cateva minute pentru ca atunci nu se mai oxigeneaza creierul. La noi a fost o chestiune de vreo 2-3 secunde.

Asta nu va fi un stres pentru restul familiei, pentru ca am citit ca bebelusii fac astfel de crize doar cu acel membru pe care il simt mai apropiat. Adica cu mine :D. Si eu trebuie sa am grija cum ii refuz de acum inainte ceva, sa o fac (si mai) bland. Dar sa nu dau in cealalta extrema, cumva sa ajung sa evit spasmele astea. Pentru ca daca apuca sa mai faca de cateva ori si vede diferenta in atitudine dupa ele, am citit ca e posibil sa ajunga sa se foloseasca de ele, sa le provoace el. Mi se pare bizar asta, dar na, e clar ca vrem sa le evitam...

El facea asa de mic, i s-a mai intamplat de multe ori sa planga asa rau, sa isi piarda respiratia intr-un hohot din acela mare. Sa inspire aer, dar sa se blocheze, sa nu-l mai expire. Tinea cateva secunde, cat sa ma sperie, si apoi isi revenea. Fara lesin. De cand era mic mic, de la nastere... cand aveam noi show-urile alea cu plans cu orele, si ajunsesem sa facem cu schimbul toata familia cu tinutul lui in brate si incercatul linistirii lui...

Apoi saracutul aseara a fost asa lipicios, dar dulce, se uita la mine, imi zambea, ma magaia, si ma strangea tare in brate. Azi-dimineata la fel, de la trezire a fost un zambaret si un iubitor, si stateam amandoi intinsi in pat si ma mangaia pe fata puiul scump... si imi zambea asa frumos...

24 de comentarii:

  1. Si Natalia mea plange uneori cu pauze de respiratie de cateva secunde, clipe in care se aprinde tare la fata, asa a facut de foarte mica, acum parca din ce in ce mai rar. Nu s-a intamplat sa lesine dar stiu din povestile mamei mele ca fratele meu ar fi avut episoade cum povestesti tu. Fara urmari de nici un fel.
    Poate ca durerile dintisorului sa fi potentat frustrarea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Off Ralu,imi pare rau ca ati trecut prin asa ceva :(.Imi imaginez ce-a fost in inima ta...
    Doamne ajuta sa nu se mai repete! >:D<

    Pupam dulce puiul iubitor :X

    RăspundețiȘtergere
  3. Ii pupam pe Alex - pui ambitios si pe mamica lui curajoasa !

    RăspundețiȘtergere
  4. N-am stiu ca exista asa ceva.Nici nu vreau sa ma gandesc prin ce-ai trecut.Imi pare rau si sper din suflet sa nu mai patiti asa ceva,sa treaca totul cu bine.Pupici.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sper sa nu mai treceti prin asemenea momente, ai fost foarte curajoasa! Eu cred ca m-as fi speriat groaznic, dar cum spui si tu, cine stie cum voi reactiona de fapt...
    Sa iasa repede caninii aia problematici, sa nu-l mai chinuie asa pe micutul Alex!

    RăspundețiȘtergere
  6. Nici nu stiu cum sa-mi aleg cuvintele , trebuie sa fie inspaimantator , bine ca nu te-ai pierdut cu firea si ai stiut sa controlezi situatia .

    NU stiu daca e o perioada mai suparacioasa ptr ei , dar sigut tantrumurile astea sunt la fel de teribile ptr parinti ca ptr bebelusi , sper sa treaca repede , altfel eu devin alba , nu stiu cum sa o fac pe Iza sa intelegea cand ceva nu e voie fara sa-i provoc o criza de tipete , urlete , plansuri si nervi .

    Va pupam si dorim mult curaj si sanatate .

    RăspundețiȘtergere
  7. Ralukule m-am speriat cand am citit prin ce ati trecut. Sper sa nu se mai repete! Si noi suntem intr-o faza cu plansete si tipete multe si gestionez tare greu situatia.
    Va pupam cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  8. Of, saracutii, nici lor nu le place cand trec prin asa ceva. Dar nu stiu cum sa evite crizele astea.
    Sper sa nu mai aveti surprize din astea...

    RăspundețiȘtergere
  9. of, of ....ai dreptate, nu e nimic grav, din fericire, asa ca nu va ingrijorati.ma bucur ca esti curajoasa in astfel de momente, chiar e nevoie de o minte lucida si nepanicata in secundele alea!pupici dragilor si aveti grija de voi!caninii si pe noi ne au suparat putin, dar trece.

    RăspundețiȘtergere
  10. O, Doamne, Raluca, ce sperietura ai tras. Si eu am acelasi tip de reactie: sunt tare in momentul critic, reactionez, dar dupa sunt ca o leguma.
    Sper sa nu mai treceti prin asa ceva
    Pupici micului ALex

    RăspundețiȘtergere
  11. am citit cu sufletul la gura... bine ca nu s-a intamplat nimic grav! Va doresc din tot sufletul sa nu mai treceti prin asa ceva!
    pupam

    RăspundețiȘtergere
  12. Of Doamne, prin ce ati trecut:( Cred ca ti-a stat inima in loc!!

    RăspundețiȘtergere
  13. Of, Raluca, îmi pare rău că treceți prin așa ceva! :(((
    Vă îmbrățișez...

    RăspundețiȘtergere
  14. pup Ralu,sper ca ti-ai mai revenit intre timp.imi pare tare rau ca ati trecut prin asa ceva,e prima data cand aud de spasmul asta..noi am avut un episod asemanator acum vreo cateva zile numai ca nu a lesinat,cred ca acolo lesinam si eu langa el!
    va imbratisam cu drag

    Miha & Josh

    RăspundețiȘtergere
  15. Dragele mele, imi cer mii de scuze ca nu v-am raspuns la timp. Chiar in zilele acelea cand am scris postarea nu am avut timp, dar v-am multumit in gand la fiecare si v-am trimis o imbratisare "energetica" :D. Apoi, in zilele urmatoare am uitat si mi-am ocupat timpul cu altceva :D.

    Va multumesc din suflet, nu stiu daca va puteti imagina cat de mult conteaza sa vezi atatea fete bune la suflet cum vin sa te imbratiseze. Va pup tare! Suntem ok, nu a mai avut crize din astea, dar cateva zile am fost foarte sensibila pentru ca aveam tendinta sa ma speriu la fiecare inceput de plans...

    RăspundețiȘtergere
  16. Raluca, scuze ca iti raspund abia acum dar cand am vrut nu m-a lasat blogger-ul apoi am uitat! Nu e nevoie de nimic de la medic si nu trebuie sa inventeze nimeni alergii din simplul motiv ca e ilegal sa nu ti-l primeasca la gradinita, scoala, etc. Ar fi discriminare! E de ajuns sa le zici ca vaccinurile nu sunt obligatorii prin lege si ca ii poti da in judecata (zisa frumos si fara amenintare functioneaza sigur:P)Noua ni le-a trecut pediatra ca si facute ca asa cred ca e mai bine pt ea, eu ii spusesem ca-i semnez ca nu sunt de acord si asa mi s-ar parea cinstit dar na, vedem noi ce facem pana la gradi:)
    Am citit si postarea asta:P Noi suntem si mai si la carat copilul prin oras, adica impingem caruciorul gol, rucsacul gol in spate (nu stiu cat de bun e rucsacul pt carat copilul dar ma mai scotea din belele) si copilul triumfator in brate:) Acum lucram la un wrap dar nu stiu cat o sa-l accepte daca nu a fost pusa pana acum.
    Iar cu alaptarea...trebuie sa punctez si eu Piata Operei din Timisoara:)) Eu am facut facultatea acolo 2 ani apoi m-am transferat la Cluj si la Cluj am ramas:P
    Sa cresteti mari si La multi ani lui Bu:)

    RăspundețiȘtergere
  17. Ana, stiu ca e ilegal sa ne refuze, dar tot i-as fi crezut in stare sa spuna ca nu au locuri. De asta ma gandeam ca poate daca ar "exista" un motiv medical ar fi mai ok si pentru ei.

    Of, pai trebuie sa incerci tot felul de mijloace de purtare, sa vezi ca cel putin unul sigur o sa vi se potriveasca. Ai de la cine proba prin Cluj vreunul? Daca nu, te anunt cand ajung pe acolo, daca vrei.

    Multumim mult de urari! Poate facem un alaptat impreuna intr-o piata din Cluj :)).

    RăspundețiȘtergere
  18. Spasmul hohotului de plans... dar daca, se intampla fara plans ?
    Ria, fetita mea are 4 ani.. mi-a facut primul episod cand i-am pus putin spray de arsuri pe o usoara arsura pe manuta, a dat ochii peste cap, s-a ridicat de burtica in sus, memrele au devenit rigide, a lesinat, fata a devenit palida, buzele, limba s-au albastrit, s-a oprit din respirat.. cand si-a revenit a inceput sa planga, iar cand s-a linistit a dormit vre-o 5 h.. Am mers la neuropsihiatru si mi-a spus ca e ok ca e Spasmul hohotului de plans.. si totusi, un gand nu-mi da pace.. Ria nu plange.. de atunci a mai facut de 2 ori, de fiecare data cand i s-a facut frica, o data cand am vrut sa-i pun crema, o data cand i-am pus un plasture pe o julitura, vorbeam cu ea cand a cazut din picioare (a dat cu fata de podea de abia acum dupa 2 sapt ii trece vanataia) Am vb cu ea si nu isi aminteste nimic.. Pediatra mi-a recomandat sa fac mai multe investigatii..Am facut iarasi programare la neuropsihiatru, apoi ma indrept spre Cluj pt o alta parere.. :((

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Andrada, si Alex a facut o data dintr-o repriza de ras. Dar in afara de acele secunde in care nu a putut lua aer, nu a patit nimic, nu i s-au albastrit buzele. Am o prietena a carei fetita a cazut asa din picioare si si-a pierdut cunostinta, au mers la neurologie, nu la neuropsihiatrie. Nu retin exact diagnosticul, stiu doar ca i-au interzis sa-i mai dea vitamina D, deci cred ca se inchisese prea devreme fontanela, fetita era mica, sub doi ani.

      Multa sanatate!

      Ștergere
  19. buna. si noi am fost diagnosticati tot cu spasmul hohotului de plans...noua ni s-a intamplat de 2 ori pana acum. prima oara in vara trecuta, david avea aproape 3 ani, se juca cu sotul meu si cumva a cazut pe spate si s-a lovit dar trebuie sa precizez ca el a avut parte de lovituri muuult mai nasoale decat asta. A inceput s aplanga isteric, l-a luat sotul meu in brate, si dintr-o data a tacut iar apoi l-am vazut pur si simplu cum se stinge usor, pentru ca da, asta e senzatia unei mame neputincioase... m-am speriat foarte tare... sotul meu, mai pe pozitie, i-a desclestat gura si cumva a tras de limba . atubci ne-am gandit ca de la soc si-a inghitit limba. Anul acesta in februarie s-a intamplat iar. De data aceasta am stiut din prima ce e si sotul meu a incercat iar sa ii traga d elimba.... Am vb cu medicul de fam si ne-a dat trimitere la neuropsihiatrie, am gacut un EEG, care a iesit ok, si atunci ne-a zis ca se paote sa fie SHDP...desi nu stiu daca isi revine singur sau doar ajutat de noi...Dar ne-a mai zis ca va trece pana la 5 ani... La voi cum mai e ? A mai facut copilul tau vreun episod??? Sanatate si putere... Laura

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alex nu a mai facut niciodata. Are acum 4 ani si jumatate, cand am scris postarea avea 1 an si jumatate.

      Multa sanatate!

      Ștergere
  20. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  21. Si noi tragem cu acest SHP..are 2 ani si 7 luni si a facut 3 crize..il am la gradi si mi e teama ca nu vor sti ce sa i faca

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...